Daniel guidebook Things to do and see in Brasov and around Brasov

Vizitarea obiectivelor turistice

Tâmpa

Tâmpa (în maghiară Cenk, în germană Zinne, alternativ Kapellenberg) este un munte care aparține de masivul Postăvaru, localizat în sudul Carpaților Orientali (mai precis în Carpații de Curbură) și înconjurat aproape în totalitate de municipiul Brașov. Muntele este alcătuit în principal din formațiuni calcaroase formate în urma procesului de încrețire a scoarței terestre. Înălțimea maximă atinsă este de 960m (după unele surse 995m), la aproape 400m deasupra orașului. Mare parte a sa (150 ha) este instituită ca rezervație naturală de tip florisitc, faunistic și peisagistic; corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN.Aceasta a fost înființată în anul 1980, urmând ca apoi, prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a -III-a - zone protejate să fie declarată arie protejată de interes național. La baza desemnării acesteia se află mai multe specii de animale urși, râși, lupi, fluturi - 35% din totalul speciilor din țara noastră, păsări) și plante rare (crucea voinicului, obsiga bârsană protejate la nivel european

200 íbúar mæla með

Tâmpa

200 íbúar mæla með

Tâmpa (în maghiară Cenk, în germană Zinne, alternativ Kapellenberg) este un munte care aparține de masivul Postăvaru, localizat în sudul Carpaților Orientali (mai precis în Carpații de Curbură) și înconjurat aproape în totalitate de municipiul Brașov. Muntele este alcătuit în principal din formațiuni calcaroase formate în urma procesului de încrețire a scoarței terestre. Înălțimea maximă atinsă este de 960m (după unele surse 995m), la aproape 400m deasupra orașului. Mare parte a sa (150 ha) este instituită ca rezervație naturală de tip florisitc, faunistic și peisagistic; corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN.Aceasta a fost înființată în anul 1980, urmând ca apoi, prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a -III-a - zone protejate să fie declarată arie protejată de interes național. La baza desemnării acesteia se află mai multe specii de animale urși, râși, lupi, fluturi - 35% din totalul speciilor din țara noastră, păsări) și plante rare (crucea voinicului, obsiga bârsană protejate la nivel european

Svörtu kirkjan

Biserica Neagră (în germană Die Schwarze Kirche) este biserica parohială a comunității evanghelice luterane din Brașov, situată în centrul municipiului Brașov. Clădirea gotică a fost parțial avariată în incendiul din 1689, când zidurile ei s-au înnegrit și a primit numele actual. Denumirea populară de după incendiu, „Biserica Neagră”, a fost acceptată oficial în secolul al XIX-lea. Biserica Neagră este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România, datând din secolele XIV-XV. Având o lungime de peste 89 de metri este considerată a fi a doua cea mai mare biserică din România, după Catedrala Mântuirii Neamului și cea mai mare construcție gotică din Europa de Sud-est. Datorită mărimii ei, când a fost finalizată a primit titlul de Cea mai mare biserică dintre Viena și Constantinopol.

55 íbúar mæla með

Svörtu kirkjan

2 Curtea Johannes Honterus

55 íbúar mæla með

Biserica Neagră (în germană Die Schwarze Kirche) este biserica parohială a comunității evanghelice luterane din Brașov, situată în centrul municipiului Brașov. Clădirea gotică a fost parțial avariată în incendiul din 1689, când zidurile ei s-au înnegrit și a primit numele actual. Denumirea populară de după incendiu, „Biserica Neagră”, a fost acceptată oficial în secolul al XIX-lea. Biserica Neagră este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România, datând din secolele XIV-XV. Având o lungime de peste 89 de metri este considerată a fi a doua cea mai mare biserică din România, după Catedrala Mântuirii Neamului și cea mai mare construcție gotică din Europa de Sud-est. Datorită mărimii ei, când a fost finalizată a primit titlul de Cea mai mare biserică dintre Viena și Constantinopol.

Vörðubasti

Situat în colțul de sud al Cetății Brașov (centrul istoric al orașului), Bastionul Țesătorilor, ocupă o suprafață de 1.616 mp. Zidurile sale au o grosime cuprinsă între 4 m la bază și 1 m la cel de-al patrulea nivel al construcției. Construit de către breasla țesătorilor pe patru nivele, cu ambrazuri, guri de păcură și cu două turnuri de strajă, bastionul are o arhitectură unică în sud-estul Europei. Fiind cruțat de marele incendiu de la Brașov din 1689, bastionul se păstrează în forma sa originală. Ca parte a zidului de sud-vest al ansamblului fortificațiilor orașului, Bastionul Țesătorilor este declarat monument istoric.

43 íbúar mæla með

Vörðubasti

9 Strada George Coșbuc

43 íbúar mæla með

Situat în colțul de sud al Cetății Brașov (centrul istoric al orașului), Bastionul Țesătorilor, ocupă o suprafață de 1.616 mp. Zidurile sale au o grosime cuprinsă între 4 m la bază și 1 m la cel de-al patrulea nivel al construcției. Construit de către breasla țesătorilor pe patru nivele, cu ambrazuri, guri de păcură și cu două turnuri de strajă, bastionul are o arhitectură unică în sud-estul Europei. Fiind cruțat de marele incendiu de la Brașov din 1689, bastionul se păstrează în forma sa originală. Ca parte a zidului de sud-vest al ansamblului fortificațiilor orașului, Bastionul Țesătorilor este declarat monument istoric.

Strada Sforii, Brașov, Romania

Strada Sforii este o stradă pietonală din Centrul istoric al Brașovului (Cetatea), care face legătura între străzile Cerbului și Poarta Șchei.Existența străzii este atestată în documentele din secolul al XVII-lea ca un simplu coridor, pentru a ajuta munca pompierilor. Lățimea Străzii Sforii variază între 1,11 și 1,35 m, ceea ce îi conferă titlul de cea mai îngustă stradă a municipiului Brașov. Strada Sforii, cu o lungime de 80 metri, reflectă tendințele de urbanizare a Brașovului medieval.Strada delimita la origine spațiul dintre două „decurii”, care semnifică grupuri de câte zece case, specifice sistemului urbanistic medieval implementat în interiorul cetății. Legenda străzii spune că aceasta era unul dintre locurile preferate ale îndragosțitilor din perioada medievală.

Strada Sforii, Brașov, Romania

Strada Sforii este o stradă pietonală din Centrul istoric al Brașovului (Cetatea), care face legătura între străzile Cerbului și Poarta Șchei.Existența străzii este atestată în documentele din secolul al XVII-lea ca un simplu coridor, pentru a ajuta munca pompierilor. Lățimea Străzii Sforii variază între 1,11 și 1,35 m, ceea ce îi conferă titlul de cea mai îngustă stradă a municipiului Brașov. Strada Sforii, cu o lungime de 80 metri, reflectă tendințele de urbanizare a Brașovului medieval.Strada delimita la origine spațiul dintre două „decurii”, care semnifică grupuri de câte zece case, specifice sistemului urbanistic medieval implementat în interiorul cetății. Legenda străzii spune că aceasta era unul dintre locurile preferate ale îndragosțitilor din perioada medievală.

Fyrsta Rúmenska skólinn

Muzeul „Prima școală româneascăˮ din Brașov se află în interiorul curții Bisericii Sfântul Nicolae din cartierul istoric Șcheii Brașovului. Clădirea fostei școli, astăzi muzeu, este declarată monument istoric În acest loc s-au tipărit primele cărți în limba română de către diaconul Coresi, s-a scris prima carte de gramatică românească de către Dimitrie Eustatievici în anul 1757, iar dascălul Costea a tradus primele cărți populare. Încă din secolul al XV-lea, cel târziu la 1480, cum susține Nicolae Iorga, pe lângă biserica „Sf. Nicolae” a început să funcționeze și o școală, existența ei fiind atestată în 1497. În jurul anului 1530 aici se preda în limba română, astfel încât la stabilirea diaconului Coresi la Brașov, el a putut fi ajutat și de ucenicii de la școala din Șchei. Odată cu terminarea zidirii bisericii de piatră cu sprijinul domnitorului Moldovei Aron Vodă în 1595-1597, la stăruințele protopopului Mihai, s-a ridicat în locul vechii școli din lemn una nouă de piatră. Din darea de seamă pe care protopopul Mihai a făcut-o pentru autoritățile locale imediat după terminarea lucrărilor, a reieșit că aceasta costase 375 florini, iar în Brașov existau pe atunci doar 14 case a căror valoare depășea 300 florini.În anul 1760 clădirea școlii a fost înălțată cu încă un etaj, în stil baroc, fiind descris în cronicile oficiale ca „edificium magnum et digestum, sive duarum contignationum” (edificiu mare și bine împărțit, cu două nivele), acesta rămânând neschimbat până astăzi.

39 íbúar mæla með

Fyrsta Rúmenska skólinn

2-3 Piața Unirii

39 íbúar mæla með

Muzeul „Prima școală româneascăˮ din Brașov se află în interiorul curții Bisericii Sfântul Nicolae din cartierul istoric Șcheii Brașovului. Clădirea fostei școli, astăzi muzeu, este declarată monument istoric În acest loc s-au tipărit primele cărți în limba română de către diaconul Coresi, s-a scris prima carte de gramatică românească de către Dimitrie Eustatievici în anul 1757, iar dascălul Costea a tradus primele cărți populare. Încă din secolul al XV-lea, cel târziu la 1480, cum susține Nicolae Iorga, pe lângă biserica „Sf. Nicolae” a început să funcționeze și o școală, existența ei fiind atestată în 1497. În jurul anului 1530 aici se preda în limba română, astfel încât la stabilirea diaconului Coresi la Brașov, el a putut fi ajutat și de ucenicii de la școala din Șchei. Odată cu terminarea zidirii bisericii de piatră cu sprijinul domnitorului Moldovei Aron Vodă în 1595-1597, la stăruințele protopopului Mihai, s-a ridicat în locul vechii școli din lemn una nouă de piatră. Din darea de seamă pe care protopopul Mihai a făcut-o pentru autoritățile locale imediat după terminarea lucrărilor, a reieșit că aceasta costase 375 florini, iar în Brașov existau pe atunci doar 14 case a căror valoare depășea 300 florini.În anul 1760 clădirea școlii a fost înălțată cu încă un etaj, în stil baroc, fiind descris în cronicile oficiale ca „edificium magnum et digestum, sive duarum contignationum” (edificiu mare și bine împărțit, cu două nivele), acesta rămânând neschimbat până astăzi.

Kirkja heilags Nikulás

Biserica „Sfântul Nicolae” din Brașov este cea mai veche biserică ortodoxă din municipiul Brașov, ea constituind de-a lungul timpului centrul cel mai important pentru viața spirituală, culturală și artistică a românilor din Țara Bârsei. Biserica este parte a unui ansamblu de monumente istorice aflate în Piața Unirii din Șcheii Brașovului, sub numele de Ansamblul bisericii „Sf. Nicolae” din Șcheii Brașovului Biserica „Sf. Nicolae” a fost construită pe locul unde se găsea o cruce de lemn cu șindrilă din anul 1292 și unde a fost ridicată apoi o biserică din lemn, ca loc de închinare al românilor ortodocși din Șcheii Brașovului. Acest lucru a fost atestat de bula emisă de Papa Bonifaciu al IX-lea în anul 1399, prin care se cerea convertirea „schismaticilor” din acest centru ortodox concentrat în jurul lăcașului de cult din Șchei.

34 íbúar mæla með

Kirkja heilags Nikulás

1 Piața Unirii

34 íbúar mæla með

Biserica „Sfântul Nicolae” din Brașov este cea mai veche biserică ortodoxă din municipiul Brașov, ea constituind de-a lungul timpului centrul cel mai important pentru viața spirituală, culturală și artistică a românilor din Țara Bârsei. Biserica este parte a unui ansamblu de monumente istorice aflate în Piața Unirii din Șcheii Brașovului, sub numele de Ansamblul bisericii „Sf. Nicolae” din Șcheii Brașovului Biserica „Sf. Nicolae” a fost construită pe locul unde se găsea o cruce de lemn cu șindrilă din anul 1292 și unde a fost ridicată apoi o biserică din lemn, ca loc de închinare al românilor ortodocși din Șcheii Brașovului. Acest lucru a fost atestat de bula emisă de Papa Bonifaciu al IX-lea în anul 1399, prin care se cerea convertirea „schismaticilor” din acest centru ortodox concentrat în jurul lăcașului de cult din Șchei.

Piața Sfatului

Muzeul Județean de Istorie este principala instituție muzeală din județul Brașov. Aceasta funcționează actual în patru spații: Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor, Bastionul Graft și clădirea „Olimpia". Misiunea Muzeului Județean de Istorie Brașov este de a descoperi, identifica, proteja, cerceta și valorifica patrimoniul cuprins în colecțiile sale de bunuri culturale, de a aduce prestigiu, mândrie și înțelegere, de a învăța și educa, și, nu în ultimă instanță, de a obține obișnuința brașoveanului de a vizita muzeele sale și dorința turistului de a reveni în Brașov.

102 íbúar mæla með

Piața Sfatului

102 íbúar mæla með

Muzeul Județean de Istorie este principala instituție muzeală din județul Brașov. Aceasta funcționează actual în patru spații: Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor, Bastionul Graft și clădirea „Olimpia". Misiunea Muzeului Județean de Istorie Brașov este de a descoperi, identifica, proteja, cerceta și valorifica patrimoniul cuprins în colecțiile sale de bunuri culturale, de a aduce prestigiu, mândrie și înțelegere, de a învăța și educa, și, nu în ultimă instanță, de a obține obișnuința brașoveanului de a vizita muzeele sale și dorința turistului de a reveni în Brașov.

Strada Republicii, Brașov, Romania

Casele de pe această stradă aveau ziduri masive si obloane solide din tablă și lemn pentru a putea rezista unui eventual atac în cazul în care dușmanii ar fi trecut de poartă. Ulița Căldărarilor a fost cel mai căutat vad comercial din Brașov, acolo găsindu-se o mulțime de ateliere ale meșteșugarilor brașoveni. Strada a mai păstrat ceva din aspectul medieval, deși incendiul din anul 1689 a distrus o mare parte din casele ridicate de primii germani stabiliți aici. Totuși, prin unele locuri, se mai pot găsi case vechi de câteva sute de ani. Majoritatea au fost însă reconstruite în stil baroc provincial, cu linii simple, asemănătoare caselor din Germania sau Austria.

Strada Republicii, Brașov, Romania

Casele de pe această stradă aveau ziduri masive si obloane solide din tablă și lemn pentru a putea rezista unui eventual atac în cazul în care dușmanii ar fi trecut de poartă. Ulița Căldărarilor a fost cel mai căutat vad comercial din Brașov, acolo găsindu-se o mulțime de ateliere ale meșteșugarilor brașoveni. Strada a mai păstrat ceva din aspectul medieval, deși incendiul din anul 1689 a distrus o mare parte din casele ridicate de primii germani stabiliți aici. Totuși, prin unele locuri, se mai pot găsi case vechi de câteva sute de ani. Majoritatea au fost însă reconstruite în stil baroc provincial, cu linii simple, asemănătoare caselor din Germania sau Austria.

Poiana Brașov

Poiana Brașov (germană Schulerau) este o localitate componentă a municipiului Brașov din județul Brașov, Transilvania, România. Poiana a fost din vechi timpuri destinația drumețiilor și a practicării sporturilor de iarnă. Prima mențiune documentară a acestui loc datează din 1427, în contextul activităților de oierit ce aveau loc aici. Schiorii au urcat Postăvaru încă din 1895, iar în 1906 în Poiană a avut loc primul concurs de schi. Prin preajma lui 1950, stațiunea s-a menținut în limitele dotărilor naturale. Doar câteva vilișoare sau cabane puteau fi zărite ici-colo. În 1951, la Poiana Brașov, au loc Jocurile Mondiale Universitare de iarnă. Cu această ocazie, se dă în folosință un modern hotel al sporturilor și primul teleferic - Poiana-Postăvarul - pe o lungime de 2.150m. Urmează apoi alte și alte amenajări și dotări, care au adus Poiana la înfățișarea pe care o cunoaștem astăzi.Poiana Brașov dispune de 12 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate (Bradul - 458 m, Kanzel - 350 m, Sulinar - 2441 m, Ruia - 540 m, Subteleferic 1 - 495m, Subteleferic 2- 2220 m, Lupului - 2860 m, Drumul Roșu - 3821 m, Stadion - 300 m)[1], terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri și restaurante. Cazarea este asigurată în hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, în Poiană se află o stație de ambulanță și una de poliție precum și un oficiu poștal. Stațiunea este de asemenea recomandată pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare și surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15C.

Poiana Brașov

Poiana Brașov (germană Schulerau) este o localitate componentă a municipiului Brașov din județul Brașov, Transilvania, România. Poiana a fost din vechi timpuri destinația drumețiilor și a practicării sporturilor de iarnă. Prima mențiune documentară a acestui loc datează din 1427, în contextul activităților de oierit ce aveau loc aici. Schiorii au urcat Postăvaru încă din 1895, iar în 1906 în Poiană a avut loc primul concurs de schi. Prin preajma lui 1950, stațiunea s-a menținut în limitele dotărilor naturale. Doar câteva vilișoare sau cabane puteau fi zărite ici-colo. În 1951, la Poiana Brașov, au loc Jocurile Mondiale Universitare de iarnă. Cu această ocazie, se dă în folosință un modern hotel al sporturilor și primul teleferic - Poiana-Postăvarul - pe o lungime de 2.150m. Urmează apoi alte și alte amenajări și dotări, care au adus Poiana la înfățișarea pe care o cunoaștem astăzi.Poiana Brașov dispune de 12 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate (Bradul - 458 m, Kanzel - 350 m, Sulinar - 2441 m, Ruia - 540 m, Subteleferic 1 - 495m, Subteleferic 2- 2220 m, Lupului - 2860 m, Drumul Roșu - 3821 m, Stadion - 300 m)[1], terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri și restaurante. Cazarea este asigurată în hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, în Poiană se află o stație de ambulanță și una de poliție precum și un oficiu poștal. Stațiunea este de asemenea recomandată pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare și surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15C.

Lacul Noua, Brașov, Romania

Parcul și Lacul Noua, sunt unele din cele mai frumoase zone de agrement și relaxare din Brașov. Parcul Noua dispune de un lac pentru plimbări cu barca și hidrobicicleta, o pistă de jur împrejurul lacului perfectă pentru plimbări cu bicicleta, rolele, cu bebele în cărucior sau cu cineva drag de mână. Două zone de joacă pentru copii sunt de o parte și de cealaltă a lacului, cu balansoare, învârtitori, tobogane și bănci pentru părinți și copii. pornesc mai multe trasee montane care fac legătura cu Poiana Brașov, Timișu de Jos sau Tâmpa. Fauna este foarte diversificată, în pădurile din apropierea cartierului putându-se întâlni mamifere cum ar fi ursul, lupul, mistrețul, jderul ori căprioara Tot în pădurile din apropiere se găsesc mai multe izvoare din care se aprovizionează cu apă curată de munte localnicii, printre acestea numărâdu-se izvorul Honterus si Fântâna Hoților.

Lacul Noua, Brașov, Romania

Parcul și Lacul Noua, sunt unele din cele mai frumoase zone de agrement și relaxare din Brașov. Parcul Noua dispune de un lac pentru plimbări cu barca și hidrobicicleta, o pistă de jur împrejurul lacului perfectă pentru plimbări cu bicicleta, rolele, cu bebele în cărucior sau cu cineva drag de mână. Două zone de joacă pentru copii sunt de o parte și de cealaltă a lacului, cu balansoare, învârtitori, tobogane și bănci pentru părinți și copii. pornesc mai multe trasee montane care fac legătura cu Poiana Brașov, Timișu de Jos sau Tâmpa. Fauna este foarte diversificată, în pădurile din apropierea cartierului putându-se întâlni mamifere cum ar fi ursul, lupul, mistrețul, jderul ori căprioara Tot în pădurile din apropiere se găsesc mai multe izvoare din care se aprovizionează cu apă curată de munte localnicii, printre acestea numărâdu-se izvorul Honterus si Fântâna Hoților.

Brașov dýragarður

Gradina Zoologica Brasov este una dintre locatiile cu cei mai multi vizitatori din Brasov, fiind astfel printre cele mai importante obiective turistice din oras. Programul gradinii zoologice din Brasov este: Marti - Duminica 09:00 - 18:00 Luni - INCHIS

69 íbúar mæla með

Brașov dýragarður

1 Strada Brazilor

69 íbúar mæla með

Gradina Zoologica Brasov este una dintre locatiile cu cei mai multi vizitatori din Brasov, fiind astfel printre cele mai importante obiective turistice din oras. Programul gradinii zoologice din Brasov este: Marti - Duminica 09:00 - 18:00 Luni - INCHIS

Parc Aventura Brasov

O activitate sportiva si recreativa in aer liber, un mod foarte placut de a petrece timpul liber cu familia si cu prietenii. Parc Aventura Brasov inseamna emotie, curaj, adrenalina, distractie, forta si indemanare, inseamna depasirea limitelor si cresterea increderii in sine, inseamna depasirea fricii de inaltime, inseamna "o minte sanatoasa intr-un corp sanatos". Marea Tiroliana peste Lac" - lungime 300 metri dus, 200metri intors cu inaltime maxima 3 metri; traversezi lacul intr-un mod... suspendat Parc Aventura Brasov dispune de 16 trasee de dificultate progresiva. Fiecare traseu are un anumit nivel de dificultate, care este simbolizat de o culoare specifica

119 íbúar mæla með

Parc Aventura Brasov

16 Strada Paltinului

119 íbúar mæla með

O activitate sportiva si recreativa in aer liber, un mod foarte placut de a petrece timpul liber cu familia si cu prietenii. Parc Aventura Brasov inseamna emotie, curaj, adrenalina, distractie, forta si indemanare, inseamna depasirea limitelor si cresterea increderii in sine, inseamna depasirea fricii de inaltime, inseamna "o minte sanatoasa intr-un corp sanatos". Marea Tiroliana peste Lac" - lungime 300 metri dus, 200metri intors cu inaltime maxima 3 metri; traversezi lacul intr-un mod... suspendat Parc Aventura Brasov dispune de 16 trasee de dificultate progresiva. Fiecare traseu are un anumit nivel de dificultate, care este simbolizat de o culoare specifica

ParapantaBrasov.ro - Zbor parapanta Bunloc

Bunloc – SACELE este unul din locurile preferate de comunitatea de parapanta din Brasov pentru zboruri tandem si simpla. Avem un telescaun care ne duce pana la locul de decolare, este un loc bun pentru acest tip de zbor si nu in ultimul rand, privelistea este foarte frumoasa. Ai ocazia de a vedea de la inaltime Brasovul si Sacele dintr-un singur zbor cu parapanta! Decolarea se face din Vf Bunloc de la 1185 m, de unde privelistea te va lasa fara cuvinte. Vei putea admira de la inaltime Brasovul si apoi culmile stancoase ale Muntilor Piatra Mare si Valea Timisului. Zboara la Bunloc cu Parapanta Tandem - Rezerva un loc acum pentru zborul tau de initiere ! Echipa noastra are o vasta experienta in zboruri cu parapanta tandem. Oferim 100% SIGURANTA si DISTRACTIE

ParapantaBrasov.ro - Zbor parapanta Bunloc

Bunloc – SACELE este unul din locurile preferate de comunitatea de parapanta din Brasov pentru zboruri tandem si simpla. Avem un telescaun care ne duce pana la locul de decolare, este un loc bun pentru acest tip de zbor si nu in ultimul rand, privelistea este foarte frumoasa. Ai ocazia de a vedea de la inaltime Brasovul si Sacele dintr-un singur zbor cu parapanta! Decolarea se face din Vf Bunloc de la 1185 m, de unde privelistea te va lasa fara cuvinte. Vei putea admira de la inaltime Brasovul si apoi culmile stancoase ale Muntilor Piatra Mare si Valea Timisului. Zboara la Bunloc cu Parapanta Tandem - Rezerva un loc acum pentru zborul tau de initiere ! Echipa noastra are o vasta experienta in zboruri cu parapanta tandem. Oferim 100% SIGURANTA si DISTRACTIE

Seven Ladders Canyon

Canionul 7 Scări este atracția principală din împrejurimile Brașovului. Situat în partea de vest a Munților Piatra Mare la altitudinea de 948 de metri, Canionul este alcătuit din mai multe chei sculptate în calcar jurasic. În continuare, se pot observa urme ale evoluției morfologice recente. Denumirea de „7 Scări” se datorează celor șapte trepte care s-au format în urma rupturilor de versant. Atunci când volumul Pârâului 7 Scări crește, treptele se transformă în cascade pe cât de impresionante, pe atât de liniștitoare. Atracția 7 Scări înseamnă defileul impresionant cu atât de multă istorie în spate, canionul modernizat cu scări suplimentare și platforme metalice, pârâul care alimentează treptele cu apă transformându-le în cascade uluitoare, dar și tiroliana lungă de peste 4 km care propune trasee aventuroase. Traversarea Canionului: Turiștii pot traversa acum Canionul folosindu-se de sistemul de nouă scări metalice și pasarele, care a fost complet renovat pentru siguranța turiștilor de orice vârstă. Interiorul Canionului este caracterizat de cele 7 trepte cu înălțimi cuprinse între 2,5 și 15 metri care se transformă în cascade atunci când volumului Pârâului 7 Scări crește. Cea mai înaltă cascadă dintre cele 7 numără 35 de metri, fiind un spectacol al naturii. Traversarea Canionului durează cel mult 30 de minute. Turistul poate traversa canionul cu multă ușurință, având la dispoziție sistemul complet renovat și modernizat, care cuprinde acum nouă scări de metal securizate și platforme ajutătoare. Nu este necesar un echipament performant. Copiii, în schimb, vor străbate canionul doar însoțiți de un adult. În timpul iernii, nu este permisă intrarea în Canion.

59 íbúar mæla með

Seven Ladders Canyon

Strada Canionului

59 íbúar mæla með

Canionul 7 Scări este atracția principală din împrejurimile Brașovului. Situat în partea de vest a Munților Piatra Mare la altitudinea de 948 de metri, Canionul este alcătuit din mai multe chei sculptate în calcar jurasic. În continuare, se pot observa urme ale evoluției morfologice recente. Denumirea de „7 Scări” se datorează celor șapte trepte care s-au format în urma rupturilor de versant. Atunci când volumul Pârâului 7 Scări crește, treptele se transformă în cascade pe cât de impresionante, pe atât de liniștitoare. Atracția 7 Scări înseamnă defileul impresionant cu atât de multă istorie în spate, canionul modernizat cu scări suplimentare și platforme metalice, pârâul care alimentează treptele cu apă transformându-le în cascade uluitoare, dar și tiroliana lungă de peste 4 km care propune trasee aventuroase. Traversarea Canionului: Turiștii pot traversa acum Canionul folosindu-se de sistemul de nouă scări metalice și pasarele, care a fost complet renovat pentru siguranța turiștilor de orice vârstă. Interiorul Canionului este caracterizat de cele 7 trepte cu înălțimi cuprinse între 2,5 și 15 metri care se transformă în cascade atunci când volumului Pârâului 7 Scări crește. Cea mai înaltă cascadă dintre cele 7 numără 35 de metri, fiind un spectacol al naturii. Traversarea Canionului durează cel mult 30 de minute. Turistul poate traversa canionul cu multă ușurință, având la dispoziție sistemul complet renovat și modernizat, care cuprinde acum nouă scări de metal securizate și platforme ajutătoare. Nu este necesar un echipament performant. Copiii, în schimb, vor străbate canionul doar însoțiți de un adult. În timpul iernii, nu este permisă intrarea în Canion.

Vatnshiminn Paradís

Paradisul Acvatic s-a deschis în iulie 2007 şi întruneşte toate condiţiile pentru a reprezenta un adevărat complex de sănătate, fiind întins pe o suprafaţă de 12.000 mp parte acoperită şi 12.000 mp destinaţi sezonului estival. Cu o capacitate de 3000 de persoane, aqualand-ul dispune de: 6 piscine interioare, piscine în aer liber, lazy river, tobogane cu apă interioare și exterioare, saune, jacuzzi, grotă de relaxare, saloane de masaj, sală de fitness, teren de fotbal acoperit, restaurant şi terase. Complexul utilizează cea mai avansată tehnologie de tratare a apei din piscine cuprinzând un sistem performant de filtrare şi tratare ce presupune folosirea echipamentelor de ultimă generaţie, dotate cu microprocesoare care transmit pompelor dozatoare valoarea optimă de substanţă necesară dozării. În acest mod, valorile optime nu sunt depăşite niciodată, obţinându-se o apă perfect curată. În plus, se mai utilizează şi o tehnologie de filtrare cu ultraviolete pentru menţinerea calităţii apei în parametri normali.

90 íbúar mæla með

Vatnshiminn Paradís

2F Bulevardul Griviței

90 íbúar mæla með

Paradisul Acvatic s-a deschis în iulie 2007 şi întruneşte toate condiţiile pentru a reprezenta un adevărat complex de sănătate, fiind întins pe o suprafaţă de 12.000 mp parte acoperită şi 12.000 mp destinaţi sezonului estival. Cu o capacitate de 3000 de persoane, aqualand-ul dispune de: 6 piscine interioare, piscine în aer liber, lazy river, tobogane cu apă interioare și exterioare, saune, jacuzzi, grotă de relaxare, saloane de masaj, sală de fitness, teren de fotbal acoperit, restaurant şi terase. Complexul utilizează cea mai avansată tehnologie de tratare a apei din piscine cuprinzând un sistem performant de filtrare şi tratare ce presupune folosirea echipamentelor de ultimă generaţie, dotate cu microprocesoare care transmit pompelor dozatoare valoarea optimă de substanţă necesară dozării. În acest mod, valorile optime nu sunt depăşite niciodată, obţinându-se o apă perfect curată. În plus, se mai utilizează şi o tehnologie de filtrare cu ultraviolete pentru menţinerea calităţii apei în parametri normali.

Brașovechi

Brașov (în germană Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona, Brassovia, în dialectul săsesc Kruhnen) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov. Potrivit recensământului din 2011, are o populație de 253.200 locuitori. Patron al orașului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Brașovului sculptată dedesubt în relief. Brașovul este cel mai important oraș din regiunea de dezvoltare Centru. Mărturiile dezgropate indică prezența unor mari culturi neolitice (celebra cultură Noua, Tei, Dealu-Melcilor) pe teritoriul de azi al Brașovului, apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului. Nu departe de Brașov s-au găsit bare de aur, cu ștampila oficiului din Sirmium și monograma lui Crist, emise în a doua jumătate a secolului al IV-lea. Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente în Piața Sfatului, a unor așezări și cetăți pe Dealu-Melcilor și în cartierul Valea Cetății. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autoritățile comuniste, în cadrul programului de sistematizare. Până spre secolul al XIII-lea al erei noastre, nici un document nu pomenește de Brașov. Totuși, se remarcă o continuă locuire, mai ales în zona Șchei sau Brașovechi. Inițial, Brașovul era format din Cetatea Brașovului și cele trei suburbii din afara zidurilor „Cetății”: Șchei, locuit de români, Brașovechi, locuit în majoritate de țărani sași și Blumăna, locuit în majoritate de maghiari.

Brașovechi

Brașov (în germană Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona, Brassovia, în dialectul săsesc Kruhnen) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov. Potrivit recensământului din 2011, are o populație de 253.200 locuitori. Patron al orașului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Brașovului sculptată dedesubt în relief. Brașovul este cel mai important oraș din regiunea de dezvoltare Centru. Mărturiile dezgropate indică prezența unor mari culturi neolitice (celebra cultură Noua, Tei, Dealu-Melcilor) pe teritoriul de azi al Brașovului, apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului. Nu departe de Brașov s-au găsit bare de aur, cu ștampila oficiului din Sirmium și monograma lui Crist, emise în a doua jumătate a secolului al IV-lea. Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente în Piața Sfatului, a unor așezări și cetăți pe Dealu-Melcilor și în cartierul Valea Cetății. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autoritățile comuniste, în cadrul programului de sistematizare. Până spre secolul al XIII-lea al erei noastre, nici un document nu pomenește de Brașov. Totuși, se remarcă o continuă locuire, mai ales în zona Șchei sau Brașovechi. Inițial, Brașovul era format din Cetatea Brașovului și cele trei suburbii din afara zidurilor „Cetății”: Șchei, locuit de români, Brașovechi, locuit în majoritate de țărani sași și Blumăna, locuit în majoritate de maghiari.

Bastionul Graft

Bastionul Graft din Brașov sau Bastionul Poartă (germană Torbastei), cum s-a mai numit din pricina formei sale, parte din cetatea Brașovului, a fost construit între anii 1515 - 1521, apărat și întreținut pe costurile breslei șelarilor, fiind menit să facă legătura între oștenii din cetate și Turnul Alb. Poziția sa, aflată aproape la mijlocul laturii de nord-vest a cetății, a făcut ca bastionul să sporească posibilitățile de apărare a acelei zone.

17 íbúar mæla með

Bastionul Graft

Strada După Ziduri

17 íbúar mæla með

Bastionul Graft din Brașov sau Bastionul Poartă (germană Torbastei), cum s-a mai numit din pricina formei sale, parte din cetatea Brașovului, a fost construit între anii 1515 - 1521, apărat și întreținut pe costurile breslei șelarilor, fiind menit să facă legătura între oștenii din cetate și Turnul Alb. Poziția sa, aflată aproape la mijlocul laturii de nord-vest a cetății, a făcut ca bastionul să sporească posibilitățile de apărare a acelei zone.

Straja turninn

Cetățuia de pe Strajă a fost o fortificație importantă de apărare, situată însă în afara Cetății Brașovului, cu scopul de a împiedica atacarea și mai ales bombardarea acesteia de pe înălțimile din jur. Cetățuia este situată la nord de Cetatea Brașovului (Centrul istoric al orașului), pe Dealul Straja (Dealul Cetății) între Brașovechi și Blumăna și este declarată monument istoric de importanță națională.Cetățuia de pe Strajă nu trebuie confundată cu Cetatea Brașovului, ansamblul fortificațiilor care înconjurau actualul centru istoric al orașului. Istoric La începutul secolului al XV-lea, pe Dealul Straja (Martinsberg) exista doar un turn de veghe în formă de potcoavă, care a fost completat în anul 1524 cu un bastion de lemn cu patru turnuri. Turnul avea trei etaje prevăzute cu ambrazuri la etajele inferioare și cu guri de păcură la ultimul nivel. Fortificațiile din lemn au fost distruse în anul 1529 de armata lui Petru Rareș după lupta de la Feldioara din 21 octombrie 1529, în care a învins trupele împăratului Ferdinand I de Habsburg și au fost reconstruite la mijlocul secolului al XVI-lea. În urma extinderii influenței în Transilvania a lui Ferdinand I, împărat al Sfântului Imperiu Roman, rege al Boemiei și al Ungariei, în Transilvania, contele de Arco, subalternul lui Giovanni Battista Castaldo, adjunctul militar al regelui Ferdinand, a cerut refacerea și întărirea fortificației. Astfel, turnul central în formă de potcoavă a fost extins între anii 1552-1553 cu trei turnuri mici de artilerie, asemănătoare bastioanelor. Ulterior, în anul 1611, Cetățuia a fost înconjurată cu un șanț cu apă și un val de pământ. Ca urmare a unui incendiu din anul 1618 care a distrus schela interioară de lemn, Cetățuia a fost supusă reconstrucției în 1625 de către autoritățile principatului Transilvaniei și tot atunci a fost săpată o fântână de 25 de metri în interiorul curții, adâncită ulterior la 81 de metri, care constituia sursa de apă a Cetățuii, în caz de asediu.

66 íbúar mæla með

Straja turninn

7 Strada Dealul Cetăţii

66 íbúar mæla með

Cetățuia de pe Strajă a fost o fortificație importantă de apărare, situată însă în afara Cetății Brașovului, cu scopul de a împiedica atacarea și mai ales bombardarea acesteia de pe înălțimile din jur. Cetățuia este situată la nord de Cetatea Brașovului (Centrul istoric al orașului), pe Dealul Straja (Dealul Cetății) între Brașovechi și Blumăna și este declarată monument istoric de importanță națională.Cetățuia de pe Strajă nu trebuie confundată cu Cetatea Brașovului, ansamblul fortificațiilor care înconjurau actualul centru istoric al orașului. Istoric La începutul secolului al XV-lea, pe Dealul Straja (Martinsberg) exista doar un turn de veghe în formă de potcoavă, care a fost completat în anul 1524 cu un bastion de lemn cu patru turnuri. Turnul avea trei etaje prevăzute cu ambrazuri la etajele inferioare și cu guri de păcură la ultimul nivel. Fortificațiile din lemn au fost distruse în anul 1529 de armata lui Petru Rareș după lupta de la Feldioara din 21 octombrie 1529, în care a învins trupele împăratului Ferdinand I de Habsburg și au fost reconstruite la mijlocul secolului al XVI-lea. În urma extinderii influenței în Transilvania a lui Ferdinand I, împărat al Sfântului Imperiu Roman, rege al Boemiei și al Ungariei, în Transilvania, contele de Arco, subalternul lui Giovanni Battista Castaldo, adjunctul militar al regelui Ferdinand, a cerut refacerea și întărirea fortificației. Astfel, turnul central în formă de potcoavă a fost extins între anii 1552-1553 cu trei turnuri mici de artilerie, asemănătoare bastioanelor. Ulterior, în anul 1611, Cetățuia a fost înconjurată cu un șanț cu apă și un val de pământ. Ca urmare a unui incendiu din anul 1618 care a distrus schela interioară de lemn, Cetățuia a fost supusă reconstrucției în 1625 de către autoritățile principatului Transilvaniei și tot atunci a fost săpată o fântână de 25 de metri în interiorul curții, adâncită ulterior la 81 de metri, care constituia sursa de apă a Cetățuii, în caz de asediu.

Biserica Sfinții Trei Ierarhi

Biserica Sfântul Bartolomeu (în germană Bartholomäuskirche, în maghiară Szent Bertalan-templom) este cea mai veche biserică și totodată cea mai veche clădire din Brașov, fiind construită în secolul al XIII-lea și suferind modificări substanțiale în secolul al XV-lea. Biserica, de confesiune evanghelică-luterană, este situată în cartierul Brașovechi și face parte dintr-un ansamblu de monumente istorice sub numele de Ansamblul bisericii evanghelice „Sf. Bartolomeu”Se presupune că biserica Sf. Bartolomeu a fost construită la începutul secolului al XIII-lea, după ce Cavalerii Teutoni s-au stabilit în Țara Bârsei. Întemeietorul bisericii a fost Hermann von Salza, conducătorul Ordinului Cavalerilor Teutoni din acea vreme, iar la momentul construcției biserica Sf. Bartolomeu era una dintre cele mai mari biserici construite în Transilvania. Prima atestare documentară a bisericii datează din anul 1223. Biserica Sfântul Bartolomeu a fost cunoscută în epocă și sub denumirea de „Biserica celor trei orfane”. Conform unei legende, trei orfane credincioase și-au donat toată averea bisericii, iar ca semn de recunoștință acestea au fost înmormântate sub altarul lăcașului. În incinta acestei biserici, Mircea cel Bătrân, domnitorul Țării Românești, a încheiat în anul 1395 un tratat de alianță cu Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei.

Biserica Sfinții Trei Ierarhi

Biserica Sfântul Bartolomeu (în germană Bartholomäuskirche, în maghiară Szent Bertalan-templom) este cea mai veche biserică și totodată cea mai veche clădire din Brașov, fiind construită în secolul al XIII-lea și suferind modificări substanțiale în secolul al XV-lea. Biserica, de confesiune evanghelică-luterană, este situată în cartierul Brașovechi și face parte dintr-un ansamblu de monumente istorice sub numele de Ansamblul bisericii evanghelice „Sf. Bartolomeu”Se presupune că biserica Sf. Bartolomeu a fost construită la începutul secolului al XIII-lea, după ce Cavalerii Teutoni s-au stabilit în Țara Bârsei. Întemeietorul bisericii a fost Hermann von Salza, conducătorul Ordinului Cavalerilor Teutoni din acea vreme, iar la momentul construcției biserica Sf. Bartolomeu era una dintre cele mai mari biserici construite în Transilvania. Prima atestare documentară a bisericii datează din anul 1223. Biserica Sfântul Bartolomeu a fost cunoscută în epocă și sub denumirea de „Biserica celor trei orfane”. Conform unei legende, trei orfane credincioase și-au donat toată averea bisericii, iar ca semn de recunoștință acestea au fost înmormântate sub altarul lăcașului. În incinta acestei biserici, Mircea cel Bătrân, domnitorul Țării Românești, a încheiat în anul 1395 un tratat de alianță cu Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei.

Dealul Melcilor, Brașov, Romania

Dealul Melcilor, un loc cu o istorie Deşi nu are cele mai mari dimensiuni din Braşov, dealul este popular printre turişti şi străini. Poate că îţi place să mergi pe acolo. Hai să îţi spunem povestea locului.Presupunem că erai un turist, în secolul al XVIII-lea. Plecai din Pasul Timiş înspre Muntenia. Vedeai un deal pe partea stângă a drumului şi…o spânzurătoare din piatră. Dacă aveai ghinion, de ea atârna corpul vreunui răufăcător; în caz contrar, zona rămânea o ameninţare pentru oricine. Pe vremuri, zona se afla la o distanţă considerabilă de oraş. Era un loc nepopular pentru că acolo erau înmormântaţi cei torturaţi din diverse motive, hoţii erau decapitaţi şi erau înmormântați sinucigaşii. Însă, „acţiunea” din zonă era mult mai înfiorătoare. Dealul Melcilor în Evul Mediu Dacă întrebai un localnic de atunci despre Dealul Melcilor, nu ar fi ştiut să te îndrume, fiindcă numele cunoscut al zonei era Dealul Furcilor sau Dealul Spânzuraţilor. Acolo era principalul loc de execuţie din judeţul Braşov. Prima execuţie a fost în 1442, atunci când a intrat în vigoare şi legea pedepsei capitalei. Potrivit unor legende locale, locl a fost marcat de către un localnic care, apoi, a devenit primul condamnat la spânzurătoare. Călăii care se ocupau de punerea în aplicare a sentinţelor erau aleşi dintre localnicii cartierului cunoscut ca „la ţigănie”. Se spune că ei câştigau bine, iar remuneraţia primită creştea odată cu complexitatea sentinţei. Torturile erau cele mai profitabile. Însă, viaţa lor nu era uşoară. Îşi găseau greu soţii din cauza reputaţiei, iar pritenii îi părăseau odată ce aflau cu ce se ocupau. Unii dintre ei au şi murit în condiţii asemănătoare cu cei pe care îi ucideau.Astăzi, dealul e un loc de relaxare. Se fac grătare, iar cei mai curajoşi fac plajă în lunile de vară. La câţiva metri sub ei se află trupurile celor executaţi, ca şi când ei se pot bucura, în viaţa de apoi, de relaxarea şi distracţia care le-a lipsit. Deşi dealul a „văzut” nişte execuţii cutremurătoare, nu este singurul loc specializat în astfel de activităţi. Întreg Braşovul avea, în istorie, reputaţia suprafeţei cu cele mai multe decapitări şi spânzurări. Se întâmplau şi lângă clădirea Modarom şi în turnul Casei Sfatului. Dacă s-ar turna un film bazat pe documentele de la Arhivele Naţionale din Braşov, probabil că ar fi un succes internaţional. Poveştile execuţiilor sunt înfiorătoare, însă întreaga perioadă a Evului Mediu a însemnat o pată neagră peste istoria întregii lumi. Compensată, astăzi, prin cât mai multe informaţii despre istorie şi o atmosferă de relaxare.

Dealul Melcilor, Brașov, Romania

Dealul Melcilor, un loc cu o istorie Deşi nu are cele mai mari dimensiuni din Braşov, dealul este popular printre turişti şi străini. Poate că îţi place să mergi pe acolo. Hai să îţi spunem povestea locului.Presupunem că erai un turist, în secolul al XVIII-lea. Plecai din Pasul Timiş înspre Muntenia. Vedeai un deal pe partea stângă a drumului şi…o spânzurătoare din piatră. Dacă aveai ghinion, de ea atârna corpul vreunui răufăcător; în caz contrar, zona rămânea o ameninţare pentru oricine. Pe vremuri, zona se afla la o distanţă considerabilă de oraş. Era un loc nepopular pentru că acolo erau înmormântaţi cei torturaţi din diverse motive, hoţii erau decapitaţi şi erau înmormântați sinucigaşii. Însă, „acţiunea” din zonă era mult mai înfiorătoare. Dealul Melcilor în Evul Mediu Dacă întrebai un localnic de atunci despre Dealul Melcilor, nu ar fi ştiut să te îndrume, fiindcă numele cunoscut al zonei era Dealul Furcilor sau Dealul Spânzuraţilor. Acolo era principalul loc de execuţie din judeţul Braşov. Prima execuţie a fost în 1442, atunci când a intrat în vigoare şi legea pedepsei capitalei. Potrivit unor legende locale, locl a fost marcat de către un localnic care, apoi, a devenit primul condamnat la spânzurătoare. Călăii care se ocupau de punerea în aplicare a sentinţelor erau aleşi dintre localnicii cartierului cunoscut ca „la ţigănie”. Se spune că ei câştigau bine, iar remuneraţia primită creştea odată cu complexitatea sentinţei. Torturile erau cele mai profitabile. Însă, viaţa lor nu era uşoară. Îşi găseau greu soţii din cauza reputaţiei, iar pritenii îi părăseau odată ce aflau cu ce se ocupau. Unii dintre ei au şi murit în condiţii asemănătoare cu cei pe care îi ucideau.Astăzi, dealul e un loc de relaxare. Se fac grătare, iar cei mai curajoşi fac plajă în lunile de vară. La câţiva metri sub ei se află trupurile celor executaţi, ca şi când ei se pot bucura, în viaţa de apoi, de relaxarea şi distracţia care le-a lipsit. Deşi dealul a „văzut” nişte execuţii cutremurătoare, nu este singurul loc specializat în astfel de activităţi. Întreg Braşovul avea, în istorie, reputaţia suprafeţei cu cele mai multe decapitări şi spânzurări. Se întâmplau şi lângă clădirea Modarom şi în turnul Casei Sfatului. Dacă s-ar turna un film bazat pe documentele de la Arhivele Naţionale din Braşov, probabil că ar fi un succes internaţional. Poveştile execuţiilor sunt înfiorătoare, însă întreaga perioadă a Evului Mediu a însemnat o pată neagră peste istoria întregii lumi. Compensată, astăzi, prin cât mai multe informaţii despre istorie şi o atmosferă de relaxare.

Steinar Salómons

Pietrele lui Solomon alcătuiesc o zonă de interes turistic, situată în partea sud-vestică a cartierului Șchei din municipiul Brașov, Transilvania, România.Pietrele lui Solomon se află în partea nord-vestică a Masivului Postăvarul, între Muntele Tâmpa și rezervația naturală Stejerișul Mare, fiind străbătute de râul Valea cu Apă (cunoscut de localnici sub denumirea de râul Solomon), un afluent al râului Șcheiu.Julius Teutsch, cronicar sas (inițiatorul înființării Muzeului săsesc al Țării Bârsei[2]), care a scris Etnografia Țării Bârsei, descoperă la începutul secolului al XX-lea (în anul 1913) o fortificație antică (cetate dacică) aflată în amonte de Valea cu Apă, în locul cunoscut de șcheieni sub denumirea de „Între Chietri”, loc în care, din vremuri imemoriale, urcau Junii din Șcheii Brașovului în Miercurea Paștilor pentru a desfășura ritualul aruncării buzduganului și a juca hora junilor. Azi acest eveniment tradițional al șcheienilor este cunoscut sub numele de „Coborârea Junilor în Cetate și urcarea la Pietrele lui Solomon” fiind realizat de Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi. în parteneriat cu Primăria Municipiului Brașov. Ziua în care a fost fixat acest eveniment este întotdeauna prima duminică după Duminica Paștilor, cunoscuta sub numele de Duminica Tomii.

33 íbúar mæla með

Steinar Salómons

33 íbúar mæla með

Pietrele lui Solomon alcătuiesc o zonă de interes turistic, situată în partea sud-vestică a cartierului Șchei din municipiul Brașov, Transilvania, România.Pietrele lui Solomon se află în partea nord-vestică a Masivului Postăvarul, între Muntele Tâmpa și rezervația naturală Stejerișul Mare, fiind străbătute de râul Valea cu Apă (cunoscut de localnici sub denumirea de râul Solomon), un afluent al râului Șcheiu.Julius Teutsch, cronicar sas (inițiatorul înființării Muzeului săsesc al Țării Bârsei[2]), care a scris Etnografia Țării Bârsei, descoperă la începutul secolului al XX-lea (în anul 1913) o fortificație antică (cetate dacică) aflată în amonte de Valea cu Apă, în locul cunoscut de șcheieni sub denumirea de „Între Chietri”, loc în care, din vremuri imemoriale, urcau Junii din Șcheii Brașovului în Miercurea Paștilor pentru a desfășura ritualul aruncării buzduganului și a juca hora junilor. Azi acest eveniment tradițional al șcheienilor este cunoscut sub numele de „Coborârea Junilor în Cetate și urcarea la Pietrele lui Solomon” fiind realizat de Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi. în parteneriat cu Primăria Municipiului Brașov. Ziua în care a fost fixat acest eveniment este întotdeauna prima duminică după Duminica Paștilor, cunoscuta sub numele de Duminica Tomii.

Modarom

Modarom, locul de întâlnire preferat al brașovenilor Deși pare rupt de farmecul medieval al orașului, Modarom-ul este mai mult decât turnul din capătul străzii Republicii. Acesta este locul în care brașovenii se întâlnesc, așteaptă, povestesc și încep noi povești de viață, la orice ceas din zi sau noapte. De la tineri îndrăgostiți la oameni de afaceri, nu există brașovean care să nu-și fi dat întâlnire la Modarom. Situată în capătul pietonalei ce însuflețește centrul orașului, clădirea Modarom este unul dintre cele mai importante locuri de întâlnire pentru brașoveni și turiști. Aceasta este înconjurată de bănci pe care oamenii stau la taifas și de unde își continuă călătoria spre centrul orașului. Clădirea în formă de turn adună câte o frântură din povestea fiecărui om care poposește lângă zidurile sale groase, căpătând astfel viață. Modarom-ul de-a lungul istoriei Înainte de a fi martorul tăcut al celor mai frumoase revederi, imbrătisări, săruturi sau despărtiri, la capătul străzii Republicii se afla vila inginerului Christian Kertsch, o personalitate importanta a orașului din acea vreme. Construcția acestei vile a durat doi ani, după care a fost vândută lui Ion Baiulescu, inginer de poduri și căi ferate. Ulterior, regimul comunist și-a pus amprenta asupra orașului de la poalele Tâmpei și vila a fost dărâmată. În locul acesteia a fost ridicat Modarom-ul, loc în care oamenii veneau pentru a-și comanda îmbrăcăminte și bijuterii. În prezent, clădirea adaposeteste sediul Pro Tv Brașov, dar și alte spații închiriate de diverși clienți.

Modarom

17 Bulevardul Eroilor

Modarom, locul de întâlnire preferat al brașovenilor Deși pare rupt de farmecul medieval al orașului, Modarom-ul este mai mult decât turnul din capătul străzii Republicii. Acesta este locul în care brașovenii se întâlnesc, așteaptă, povestesc și încep noi povești de viață, la orice ceas din zi sau noapte. De la tineri îndrăgostiți la oameni de afaceri, nu există brașovean care să nu-și fi dat întâlnire la Modarom. Situată în capătul pietonalei ce însuflețește centrul orașului, clădirea Modarom este unul dintre cele mai importante locuri de întâlnire pentru brașoveni și turiști. Aceasta este înconjurată de bănci pe care oamenii stau la taifas și de unde își continuă călătoria spre centrul orașului. Clădirea în formă de turn adună câte o frântură din povestea fiecărui om care poposește lângă zidurile sale groase, căpătând astfel viață. Modarom-ul de-a lungul istoriei Înainte de a fi martorul tăcut al celor mai frumoase revederi, imbrătisări, săruturi sau despărtiri, la capătul străzii Republicii se afla vila inginerului Christian Kertsch, o personalitate importanta a orașului din acea vreme. Construcția acestei vile a durat doi ani, după care a fost vândută lui Ion Baiulescu, inginer de poduri și căi ferate. Ulterior, regimul comunist și-a pus amprenta asupra orașului de la poalele Tâmpei și vila a fost dărâmată. În locul acesteia a fost ridicat Modarom-ul, loc în care oamenii veneau pentru a-și comanda îmbrăcăminte și bijuterii. În prezent, clădirea adaposeteste sediul Pro Tv Brașov, dar și alte spații închiriate de diverși clienți.

Livada Poștei

Livada Postei Aceasta livada este unul din punctele cheie de intalnire ale brasovenilor atunci cand intentioneaza sa iasa cu prietenii in oras. De fapt, aici este si locul unde marea majoritate a autobuzelor ce tranziteaza orasul isi au finalul de traseu. Livada Postei este imprejmuita de edificii insemnate, asa cum ar fi Casa Armatei sau Biblioteca Judeteana, iar aceasta amplasare ii confera poate un alt fel de statut. Ba mai mult, Livada Postei a fost ani la rand tranzitata de fel de fel de evenimente cum a fost cel de skateboarding, sau "cursa trasnitilorâ€, sau variate expozitii. Iar in aceasta maniera locuitorii Brasovului au putut fi adusi in Livada Postei nu doar urcand sau coborand din autobuze, ci si pentru a asista la cu totul altfel de situatii.

Livada Poștei

Livada Postei Aceasta livada este unul din punctele cheie de intalnire ale brasovenilor atunci cand intentioneaza sa iasa cu prietenii in oras. De fapt, aici este si locul unde marea majoritate a autobuzelor ce tranziteaza orasul isi au finalul de traseu. Livada Postei este imprejmuita de edificii insemnate, asa cum ar fi Casa Armatei sau Biblioteca Judeteana, iar aceasta amplasare ii confera poate un alt fel de statut. Ba mai mult, Livada Postei a fost ani la rand tranzitata de fel de fel de evenimente cum a fost cel de skateboarding, sau "cursa trasnitilorâ€, sau variate expozitii. Iar in aceasta maniera locuitorii Brasovului au putut fi adusi in Livada Postei nu doar urcand sau coborand din autobuze, ci si pentru a asista la cu totul altfel de situatii.

Schei hliðin

Poarta Șchei (în germană Waisenhausgässer Tor, în maghiară Árvaház utcai kapu), singura poartă care a supraviețuit integral din vechea cetate, a fost una dintre porțile fortificațiilor cetății Brașovului. Ca parte a zidului de sud-vest al ansamblului fortificațiilor orașului, Poarta Șchei este declarată monument istoric.tabiliți inițial în Brașovechi, din cauza inundațiilor și din motive strategice (incursiunile tătarilor, urmate de invaziile turcești), începând din secolul al XIV-lea sașii s-au mutat spre muntele Tâmpa și au început să construiască fortificații de apărare. Între anii 1400 și 1427 orașul a fost împrejmuit cu ziduri și turnuri de apărare, devenind astfel o fortificație renumită - Cetatea.Pentru aproape trei secole singura poartă care asigura trecerea prin zidul dublu al cetății dinspre Șchei a fost Poarta Ecaterinei. Datorită cerințelor comerțului în plină ascensiune din secolul al XVIII-lea, poarta nu a mai făcut față traficului sporit din zonă. În urma cererilor repetate ale negustorilor scheieni a fost construită în anul 1820 Poarta Târgul Cailor, lângă Bastionul Fierarilor, dar și aceasta s-a dovedit a fi prea mică pentru traficul mereu în creștere.

37 íbúar mæla með

Schei hliðin

4 Strada Poarta Schei

37 íbúar mæla með

Poarta Șchei (în germană Waisenhausgässer Tor, în maghiară Árvaház utcai kapu), singura poartă care a supraviețuit integral din vechea cetate, a fost una dintre porțile fortificațiilor cetății Brașovului. Ca parte a zidului de sud-vest al ansamblului fortificațiilor orașului, Poarta Șchei este declarată monument istoric.tabiliți inițial în Brașovechi, din cauza inundațiilor și din motive strategice (incursiunile tătarilor, urmate de invaziile turcești), începând din secolul al XIV-lea sașii s-au mutat spre muntele Tâmpa și au început să construiască fortificații de apărare. Între anii 1400 și 1427 orașul a fost împrejmuit cu ziduri și turnuri de apărare, devenind astfel o fortificație renumită - Cetatea.Pentru aproape trei secole singura poartă care asigura trecerea prin zidul dublu al cetății dinspre Șchei a fost Poarta Ecaterinei. Datorită cerințelor comerțului în plină ascensiune din secolul al XVIII-lea, poarta nu a mai făcut față traficului sporit din zonă. În urma cererilor repetate ale negustorilor scheieni a fost construită în anul 1820 Poarta Târgul Cailor, lângă Bastionul Fierarilor, dar și aceasta s-a dovedit a fi prea mică pentru traficul mereu în creștere.

Reeser Str. 106, 46446 Emmerich am Rhein, Germany

Poarta Ecaterinei (în germană Katharinentor, în maghiară Katalin-kapu) a fost una dintre porțile fortificațiilor cetății Brașovului, situată la mijlocul laturii de sud-vest, între Bastionul Țesătorilor și Bastionul Fierarilor. Ca parte a zidului de sud-vest al ansamblului fortificațiilor orașului, Poarta Ecaterinei este declarată monument istoric. Poarta asigura trecerea prin zidul dublu al cetății, fiind, pentru aproape trei secole, singura poartă a orașului spre Șchei. Astăzi a mai rămas doar turnul porții exterioare. În realitate, poarta Ecaterinei, la fel ca și porțile zidului de nord-est al cetății (Poarta Principală, Poarta Vămii cea veche, Poarta Străzii Negre), erau fiecare un mare complex de fortificații, adevărate fortărețe cu bastioane și turnuri.Stabiliți inițial în Brașovechi, din cauza inundațiilor și din motive strategice (incursiunile tătarilor, urmate de invaziile turcești), începând din secolul al XIV-lea sașii s-au mutat spre muntele Tâmpa și au început să construiască fortificații de apărare. Între anii 1400 și 1427 orașul a fost împrejmuit cu ziduri și turnuri de apărare, devenind astfel o fortificație renumită - Cetatea.

Reeser Str. 106, 46446 Emmerich am Rhein, Germany

Poarta Ecaterinei (în germană Katharinentor, în maghiară Katalin-kapu) a fost una dintre porțile fortificațiilor cetății Brașovului, situată la mijlocul laturii de sud-vest, între Bastionul Țesătorilor și Bastionul Fierarilor. Ca parte a zidului de sud-vest al ansamblului fortificațiilor orașului, Poarta Ecaterinei este declarată monument istoric. Poarta asigura trecerea prin zidul dublu al cetății, fiind, pentru aproape trei secole, singura poartă a orașului spre Șchei. Astăzi a mai rămas doar turnul porții exterioare. În realitate, poarta Ecaterinei, la fel ca și porțile zidului de nord-est al cetății (Poarta Principală, Poarta Vămii cea veche, Poarta Străzii Negre), erau fiecare un mare complex de fortificații, adevărate fortărețe cu bastioane și turnuri.Stabiliți inițial în Brașovechi, din cauza inundațiilor și din motive strategice (incursiunile tătarilor, urmate de invaziile turcești), începând din secolul al XIV-lea sașii s-au mutat spre muntele Tâmpa și au început să construiască fortificații de apărare. Între anii 1400 și 1427 orașul a fost împrejmuit cu ziduri și turnuri de apărare, devenind astfel o fortificație renumită - Cetatea.

Filarmonica Brașov concerte

FILARMONICA BRAŞOV ISTORIC Braşovul şi-a inaugurat viaţa publică de concert cu evenimentul artistic susţinut de Societatea filarmonică braşoveană („Kronstadter Philarmonische Gesellschaft”) în data de 6 mai 1878, sub bagheta lui Anton Brandner; impunându-se ca dirijor, compozitor şi pedagog, acesta poate fi considerat iniţiatorul şi fondatorul societăţii.Sub conducerea lui Max Krause, cel ce câştiga prin concurs postul de dirijor după moartea lui A. Brandner (în anul 1900), repertoriul orchestrei se diversifică iar viaţa de concert se amplifică. Activitatea frenetică a Societăţii filarmonice braşovene este întreruptă de ultimii doi ani ai primului război mondial, ani în care viaţa muzicală braşoveană va pierde cei mai buni muzicieni ai săi: Max Krause (1917) si Rudolf Lassel (1918). Societatea filarmonica brasoveană îşi va relua activitatea în anul 1919 când braşoveanul Paul Richter este ales dirijor al Orchestrei Societăţii. Paralel cu concertele simfonice şi vocal-simfonice, Emil Honigberger organizează prima stagiune de muzică de cameră în cadrul societăţii „Neue Zielgesellschaft”. După 66 de ani, timp în care pe podiumul şi la pupitrul orchestrei s-au aflat personalităţi de excepţie (Johann Strauss în anul 1848, Joseph Joachim şi Johannes Brahms în 1878, Richard Strauss – 1921, Felix von Weingartner – 1923, George Enescu – 1923, 1928, 1930, Edwin Fischer), Societatea filarmonică braşoveană se desfiinţează. Viaţa muzicală anterioară va fi continuată, timp de două decenii, de marele dirijor şi profesor de muzică Dinu Niculescu, cel care a reuşit să adune fonduri şi să reorganizeze orchestra. Stimulată de colaborarea unor mari dirijori ca George Georgescu şi Constantin Silvestri orchestra obţine succese triumfale şi câştiga, pe drept cuvânt întreaga atenţie, fiind transformată din 1949 în Filarmonica de stat „G. Dima” Braşov. O latura insemnata a activitatii Filarmonicii „G. Dima” a constituit-o concertele de muzica populara prezentate de catre orchestra „Miorita”. Una dintre personalitatile care, pe parcursul anilor, au modelat cu bagheta destinul artistic al orchestrei simfonice inca din anii 60, este maestrul Emanuel Elenescu. O extensie in multiple directii o cunoaste „Festivalul International al Muzicii de Camera”, o prima editie a acestuia reusind sa se desfasoare in anul 1970. In acelasi an, din initiativa si sub conducerea maestrului I. Ionescu-Galati (director al Filarmonicii intre anii 1973 – 1986), a fost infiintata Orchestra de camera a Filarmonicii Brasov, iar trei ani mai tarziu orchestra simfonica realizeaza primul turneu peste hotare. Un rol extrem de important in reintinerirea Orchestrei simfonice, precum si in reluarea ciclurilor concertelor lectie, l-a avut dirijorul permanent Ovidiu Dan Chirila, care a ocupat functia de Director al Filarmonicii Brasov in perioada 1996-2004. De asemenea, pentru cea mai modernă sală din istoria filarmonicii – Sala Patria – un aport insemnat in realizarea si definitivarea proiectului (denumit „Reabilitarea Cladirii Cinematografului Patria”) a avut-o personalitatea proeminenta a vietii brasovene, Cecilia Doiciu, aflata la conducerea institutiei intre anii 2007 – 2010. Odata cu inaugurarea „Salii Patria” in toamna anului 2013, proiectul asigura cadrul adecvat desfasurarii tuturor initiativelor culturale. Pe parcursul intregii existenţe colaborarile cu numerosi artisti, oaspeti de mare renume, au avut darul de a confirma valoarea orchestrei si de a contribui la cresterea sa calitativa si artistica. Sub conducerea directorului Liviu Mateș, Filarmonica Brasov a sustinut o bogata activitate concertistica in cadrul fiecarei stagiuni, avand angajati instrumentisti de o reala valoarea artistica, dirijori si solisti de renume national si international: dirijorii Ovidiu Dan Chirila si Cristian Orosanu, violonistul Florin Ionescu-Galati, pianistul Horia Mihail si cvartetul de coarde „Gaudeamus Quartet”. Sub conducerea violoncelistului Anton Niculescu, director al Filarmonicii Brasov in perioada 2017-2020 Orchestra simfonica a Filarmonicii Brasov a oferit publicului meloman creatia unui evantai repertorial extrem de larg, ce apartine atat compozitorilor romani, cat si straini, din toate epocile si orientarile estetice muzicale. În prezent, Filarmonica Brașov este condusă de pianistul Ioan-Dragoș Dimitriu, manager al instituției.

Filarmonica Brașov concerte

50A Bulevardul 15 Noiembrie

FILARMONICA BRAŞOV ISTORIC Braşovul şi-a inaugurat viaţa publică de concert cu evenimentul artistic susţinut de Societatea filarmonică braşoveană („Kronstadter Philarmonische Gesellschaft”) în data de 6 mai 1878, sub bagheta lui Anton Brandner; impunându-se ca dirijor, compozitor şi pedagog, acesta poate fi considerat iniţiatorul şi fondatorul societăţii.Sub conducerea lui Max Krause, cel ce câştiga prin concurs postul de dirijor după moartea lui A. Brandner (în anul 1900), repertoriul orchestrei se diversifică iar viaţa de concert se amplifică. Activitatea frenetică a Societăţii filarmonice braşovene este întreruptă de ultimii doi ani ai primului război mondial, ani în care viaţa muzicală braşoveană va pierde cei mai buni muzicieni ai săi: Max Krause (1917) si Rudolf Lassel (1918). Societatea filarmonica brasoveană îşi va relua activitatea în anul 1919 când braşoveanul Paul Richter este ales dirijor al Orchestrei Societăţii. Paralel cu concertele simfonice şi vocal-simfonice, Emil Honigberger organizează prima stagiune de muzică de cameră în cadrul societăţii „Neue Zielgesellschaft”. După 66 de ani, timp în care pe podiumul şi la pupitrul orchestrei s-au aflat personalităţi de excepţie (Johann Strauss în anul 1848, Joseph Joachim şi Johannes Brahms în 1878, Richard Strauss – 1921, Felix von Weingartner – 1923, George Enescu – 1923, 1928, 1930, Edwin Fischer), Societatea filarmonică braşoveană se desfiinţează. Viaţa muzicală anterioară va fi continuată, timp de două decenii, de marele dirijor şi profesor de muzică Dinu Niculescu, cel care a reuşit să adune fonduri şi să reorganizeze orchestra. Stimulată de colaborarea unor mari dirijori ca George Georgescu şi Constantin Silvestri orchestra obţine succese triumfale şi câştiga, pe drept cuvânt întreaga atenţie, fiind transformată din 1949 în Filarmonica de stat „G. Dima” Braşov. O latura insemnata a activitatii Filarmonicii „G. Dima” a constituit-o concertele de muzica populara prezentate de catre orchestra „Miorita”. Una dintre personalitatile care, pe parcursul anilor, au modelat cu bagheta destinul artistic al orchestrei simfonice inca din anii 60, este maestrul Emanuel Elenescu. O extensie in multiple directii o cunoaste „Festivalul International al Muzicii de Camera”, o prima editie a acestuia reusind sa se desfasoare in anul 1970. In acelasi an, din initiativa si sub conducerea maestrului I. Ionescu-Galati (director al Filarmonicii intre anii 1973 – 1986), a fost infiintata Orchestra de camera a Filarmonicii Brasov, iar trei ani mai tarziu orchestra simfonica realizeaza primul turneu peste hotare. Un rol extrem de important in reintinerirea Orchestrei simfonice, precum si in reluarea ciclurilor concertelor lectie, l-a avut dirijorul permanent Ovidiu Dan Chirila, care a ocupat functia de Director al Filarmonicii Brasov in perioada 1996-2004. De asemenea, pentru cea mai modernă sală din istoria filarmonicii – Sala Patria – un aport insemnat in realizarea si definitivarea proiectului (denumit „Reabilitarea Cladirii Cinematografului Patria”) a avut-o personalitatea proeminenta a vietii brasovene, Cecilia Doiciu, aflata la conducerea institutiei intre anii 2007 – 2010. Odata cu inaugurarea „Salii Patria” in toamna anului 2013, proiectul asigura cadrul adecvat desfasurarii tuturor initiativelor culturale. Pe parcursul intregii existenţe colaborarile cu numerosi artisti, oaspeti de mare renume, au avut darul de a confirma valoarea orchestrei si de a contribui la cresterea sa calitativa si artistica. Sub conducerea directorului Liviu Mateș, Filarmonica Brasov a sustinut o bogata activitate concertistica in cadrul fiecarei stagiuni, avand angajati instrumentisti de o reala valoarea artistica, dirijori si solisti de renume national si international: dirijorii Ovidiu Dan Chirila si Cristian Orosanu, violonistul Florin Ionescu-Galati, pianistul Horia Mihail si cvartetul de coarde „Gaudeamus Quartet”. Sub conducerea violoncelistului Anton Niculescu, director al Filarmonicii Brasov in perioada 2017-2020 Orchestra simfonica a Filarmonicii Brasov a oferit publicului meloman creatia unui evantai repertorial extrem de larg, ce apartine atat compozitorilor romani, cat si straini, din toate epocile si orientarile estetice muzicale. În prezent, Filarmonica Brașov este condusă de pianistul Ioan-Dragoș Dimitriu, manager al instituției.

Teatrul Sică Alexandrescu

Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov este o instituție publică teatrală din orașul Brașov, înființată în 1946, sub numele de Teatrul Poporului.Instituția poartă numele regizorului Sică Alexandrescu și se află în subordinea Primăriei Brașov. Inaugurarea Teatrului Poporului a avut loc la data de 3 decembrie 1946 cu piesa Slugă la doi stăpâni, de Carlo Goldoni.. În 1949 instituția este numită Teatrul de Stat, iar din 1967 este numit Teatrul Dramatic, la inițiativa regizorului Sică Alexandrescu, director al teatrului la acea vreme. Din 1994 teatrul a primit numele regizorului Sică Alexandrescu. Începând cu anul 1978 la teatrul din Brașov se desfășoară Festivalul de Dramaturgie Contemporană, care în anul 2015 și-a desfășurat cea de a XXVI-a ediție.

32 íbúar mæla með

Teatrul Sică Alexandrescu

1 Piața Teatrului

32 íbúar mæla með

Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov este o instituție publică teatrală din orașul Brașov, înființată în 1946, sub numele de Teatrul Poporului.Instituția poartă numele regizorului Sică Alexandrescu și se află în subordinea Primăriei Brașov. Inaugurarea Teatrului Poporului a avut loc la data de 3 decembrie 1946 cu piesa Slugă la doi stăpâni, de Carlo Goldoni.. În 1949 instituția este numită Teatrul de Stat, iar din 1967 este numit Teatrul Dramatic, la inițiativa regizorului Sică Alexandrescu, director al teatrului la acea vreme. Din 1994 teatrul a primit numele regizorului Sică Alexandrescu. Începând cu anul 1978 la teatrul din Brașov se desfășoară Festivalul de Dramaturgie Contemporană, care în anul 2015 și-a desfășurat cea de a XXVI-a ediție.

Brașov Opera

Opera Brașov a fost înființată în anul 1953 ca „Teatrul Muzical” din Brașov în clădirea ridicată pe strada Bisericii Române nr. 51 între anii 1936 – 1938, în stil neoromânesc, din inițiativa Societății Junilor Brașovecheni, cu destinația de casă de cultură.

12 íbúar mæla með

Brașov Opera

51 Strada Bisericii Române

12 íbúar mæla með

Opera Brașov a fost înființată în anul 1953 ca „Teatrul Muzical” din Brașov în clădirea ridicată pe strada Bisericii Române nr. 51 între anii 1936 – 1938, în stil neoromânesc, din inițiativa Societății Junilor Brașovecheni, cu destinația de casă de cultură.

Daniel guidebook Things to do and see in Brasov and around Brasov

Ghidul cartierelor

Centrul Nou

Scena culinară

Centrul Vechi

Coresi verslunarmiðstöð

Strada Republicii

AFI Brașov

Piața Sfatului

City/town information

Bran

Predeal

Libearty Bear Sanctuary Zarnesti

Brașov-Ghimbav International Airport, Strada Hermann Oberth nr. 35, Ghimbav 507075, Romania

Vizitarea obiectivelor turistice

Tâmpa

Svörtu kirkjan

Vörðubasti

Strada Sforii, Brașov, Romania

Fyrsta Rúmenska skólinn

Kirkja heilags Nikulás

Piața Sfatului

Strada Republicii, Brașov, Romania

Poiana Brașov

Lacul Noua, Brașov, Romania

Brașov dýragarður

Parc Aventura Brasov

ParapantaBrasov.ro - Zbor parapanta Bunloc

Seven Ladders Canyon

Vatnshiminn Paradís

Brașovechi

Bastionul Graft

Straja turninn

Biserica Sfinții Trei Ierarhi

Dealul Melcilor, Brașov, Romania

Steinar Salómons

Modarom

Livada Poștei

Schei hliðin

Reeser Str. 106, 46446 Emmerich am Rhein, Germany

Filarmonica Brașov concerte

Teatrul Sică Alexandrescu

Brașov Opera